Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită popular Blagoveştenie (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire), are în centru figura Maicii Domnului, fiind una dintre primele sărbători dedicate acesteia. Variabilă la început, data de 25 martie s-a generalizat începând cu prima jumătate a secolului al V-lea, odată cu fixarea datei de 25 decembrie pentru Naşterea Domnului.

Reprezentările iconografice ale Bunei Vestiri se bazează pe episodul din Evanghelia după Luca, în care îngerul Gavriil este trimis de Dumnezeu în Galileea, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, căreia îi anunţă naşterea binecuvântată a unui fiu, prin Duhul Sfânt.

Sărbătoare marcantă a calendarului ortodox şi popular românesc, Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind o sărbătoare pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte indiferent de ziua în care cade aceasta.

Iconografia Bunei Vestiri este una dintre cele mai vechi iconografii cunoscute. Prima reprezentare a Bunei Vestiri se află în Catacomba Priscillei din Roma, pe care arheologii o datează în secolul al II-lea d.Hr. Iconografia ei a rămas fundamental aceeaşi, diferenţele fiind făcute doar de detalii.

Icoana expusă are dimensiunile de 35 x 30 x 2 cm, a fost pictată în tempera, pe lemn, la începutul secolului al XIX-lea şi prezintă scena clasică a Bunei Vestiri în care Fecioara aşezată în genunchi primeşte vestea, de la Arhanghelul Gabriel, că îl va naşte pe Iisus.

Arhanghelul apare în partea stângă a icoanei, pe nori, arătând cu mâna stângă spre cer iar în mâna dreaptă având un crin întins către Maica Domnului, crinul simbolizând fecioria Maicii Domnului.

Deasupra arhanghelului apare porumbelul ce simbolizează Duhul Sfânt care se coboară asupra Maicii Domnului sub forma unei raze de lumină, rază a slavei Dumnezeieşti.

Maica Domnului este reprezentată în colţul din dreapta jos a icoanei, stând în genunchi, cu mâinile încrucişate la piept, în gest de acceptare şi supunere, în faţa unei mese pe care apare o carte deschisă. Deasupra Maicii Domnului este reprezentată perdeaua templului (catapeteasma de purpură), trasă, arătând în felul asta că de acum nu mai separă ci uneşte pe oameni cu Dumnezeu.

Icoana a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman în anul 1978.

Articolul Icoană pe lemn „Buna Vestire” apare prima dată în Muzeul Judetean Teleorman.