Odată cu venirea anotimpului rece, apar și bolile acestui sezon, care sunt transmise de virusuri.
Virusurile care îmbolnăvesc oamenii se transmit cu
ușurinta de la o persoană la alta, putând duce la epidemii (îmbolnăviri în masă). Ele pot produce: răceli, viroze, pneumonii- se referă la infecții produse de virusuri, altele decât cel gripal, care însă dau semne de îmbolnăvire foarte asemănătoare cu gripa, iar vaccinul gripal nu apără organismul uman de aceste virusuri; gripa sezonieră- se referă la tipurile obisnuite de virusuri gripale umane, care în fiecare sezon rece duc la îmbolnăvirea unui mare număr de persoane; pojar, vărsat de vânt etc.
Gripa este o boală infecţioasă acută, extrem de contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative, pacienţii putând dezvolta rapid complicaţii în urma cărora se impune spitalizarea.
Gripa este responsabilă pentru până la 50 milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spatiul Economic European și de 15.000-70.000 de decese pe an.
Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele țări europene, inclusiv România, este sub ținta recomandată pentru vârstnici.
Semnele şi simptomele gripei constau în: frison, febră (39-40°C), dureri de cap, ale globilor oculari, ale muşchilor şi articulaţiilor, stare de slăbiciune generală, senzaţia de înţepături în nas şi gât, strănut, secreţii nazale apoase, nas înfundat, tuse seacă, chinuitoare.
Tabloul clinic poate varia de la infecţie asimptomatică la pneumonie severă, soldată cu deces. Virusul gripal se transmite pe cale aerogenă, prin picăturile răspândite de o persoană infectată care tuşeşte sau strănută sau, indirect, atunci când picăturile sau secreţiile din nas sau gât ajung pe mâini sau pe alte suprafeţe care sunt atinse de alte persoane, care îşi duc apoi mâna la gură sau nas.
Sunt făcute următoarele recomandări pentru populație: consultarea medicului de familie pentru simptome care sugerează gripa și care poate stabili o eventuală indicație pentru spitalizare; izolarea voluntară la domiciliu a persoanelor care prezintă simptomatologie asemănătoare gripei; evitarea aglomeraţiilor; păstrarea distanţei, de cel puţin 1 metru, faţă de persoanele bolnave care tuşesc sau strănută; folosirea şerveţelelor în caz de tuse sau strănut şi aruncarea acestora la coşul de gunoi după utilizare; spălarea frecventă, cu apă caldă şi săpun, a mâinilor după ce strănutăm, tuşim, ne suflăm nasul şi înainte de a mânca; creşterea rezistenţei generale a organismului prin consumul alimentelor bogate în vitamina C (fructe, legume); aerisirea încăperilor (săli de clasă, dormitoare); îmbrăcăminte corespunzătoare sezonului; evitarea staţionării în frig timp îndelungat; limitarea accesului vizitatorilor în toate unităţile sanitare, în special în secțiile cu risc; purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mânuși, halate) de către vizitatori și personalul medical.
Vaccinarea rămâne măsura specifică de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă.
Vaccinarea antigripală este recomandată, în special, grupelor de populaţie care pot transmite gripa, cât şi persoanelor cu risc crescut de a face complicaţii datorate gripei (persoane cu vârsta peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, gravide).
Campania de vaccinare a Ministerului Sănătăţii se derulează prin cabinetele medicilor de familie.
Cornelia RĂDULESCU
Despre autor
