În România, viteza medie a trenurilor de călători este sub 45 km/h, iar vârsta medie a parcului de locomotive și vagoane este de 40 de ani. Încep să vină și trenuri noi, dar nu au intrat încă în circulație și va mai dura până ajung toate în țară. De ce se mișcă lucrurile așa de greu? Care sunt motivele surprinzătoare care generează noi amânări?
Trenurile vechi merg lent, cele noi ajung și ele tare greu
Într-o lume ideală am fi avut în țară multe trenuri electrice și nu am fi circulat cu așa de multe locomotive vechi de 40-50 de ani care de multe ori se strică și uneori iau foc. Însă România nu a mai cumpărat din 2003 niciun tren nou, iar ultimele au fost automotoarele Desiro care sunt diesel și nu sunt confortabile la drum lung.
În România trebuie să ajungă 37 de trenuri electrice Alstom Coradia Stream, ca parte a unui contract semnat în martie 2022, pentru 20 de trenuri. În septembrie 2022 a fost semnat un act adițional pentru încă 17 trenuri interregionale. Valoarea totală a contractului este de 500 milioane euro.
Încă din 2023 ar fi trebuit ca primele trenuri să intre în circulație, dar din mai multe motive nu s-a întâmplat asta. Dincolo de birocrația de la noi, au contat și problemele cauzate lanțului de furnizori de către pandemie și apoi de războiul din Ucraina. În plus, un model nou de tren are nevoie de o mulțime de certificări.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat pe 30 septembrie semnarea unui act adițional la contractul de livrare pentru 37 de trenuri electrice Alstom. Printre modificări se numără și cea conform căreia „trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”.
Trei trenuri Alstom Coradia Stream au fost produse, al patrulea este într-o fază avansată de producție în Germania, iar la alte trei rame electrice (numerele 5, 6 și 7) se lucrează, iar producția este în diverse faze. Producția trenului numărul 4 ar trebui finalizată în decembrie la uzina germană. Dintre cele trei deja produse, două sunt în România, iar unul este la circuitul de teste din Cehia și apoi va fi dus la fabrica din Germania.
Toate cele 37 de trenuri ar trebui să ajungă până la final de 2025, dar cum niciun termen nu prea a fost respectat legat de aceste rame electrice, mai fezabil ar fi să ne așteptăm ca lotul de trenuri să ajungă în 2026. Un astfel de tren ar putea parcurge anual 220.000 km în România.
Alstom este al doilea mare producător mondial de vehicule feroviare, dar are probleme financiare din cauza datoriilor și a anunțat în noiembrie 2023 că va renunța la 1.500 de angajați. Compania are o mulțime de comenzi, dar este în urmă cu onorarea lor. Sunt întârzieri mari și în alte țări, printre cele mai mari fiind în Danemarca.
Alstom a decis „din motive ce țin de logica internă de producție” că restul trenurilor destinate României vor fi produse în Germania, și nu în Polonia, cum s-a întâmplat cu primele trei rame. Mutarea a fost făcută și din cauza dificultăților survenite din cauza războiului din Ucraina, mulți furnizori având probleme mari în a livra la timp componentele necesare.
Modificările tehnologice necesare la uzina germană au fost făcute la începutul acestui an. Cinci uzine produc acest model de tren.
Deosebirile uriașe dintre producția de mașini și cea de trenuri
Șeful Alstom a explicat faptul că industria feroviară este cu totul diferită față de cea auto, prin faptul că o mașină după ce iese pe poarta uzinei poate în scurt timp să meargă pe șosea. La un tren poate să dureze și patru ani până duce primii călători. De ce? Fiindcă un tren trebuie adaptat țării unde va circula, iar asta durează și costă, fiindcă trebuie făcute o mulțime de teste și obținute multe autorizări. Spre exemplu, altfel trebuie configurat un tren care ajunge zilnic la peste 1.000 m altitudine, la Predeal, decât unul care ar rula într-o țară cu altitudini mici precum Danemarca.
Pavel ACHIM