Într-o decizie importantă din 27 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit un principiu esențial privind infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul Penal. Instanța a precizat că simpla prezență a substanțelor psihoactive în organism nu este suficientă pentru reținerea acestei infracțiuni. Este esențial să se dovedească faptul că aceste substanțe afectează efectiv capacitatea de a conduce a persoanei în cauză.

Această decizie a fost adoptată ca urmare a sesizărilor trimise de Curțile de Apel Brașov și Cluj către ÎCCJ, care solicitau lămurirea unei chestiuni de drept privind aplicarea sintagmei „sub influența substanțelor psihoactive” și a necesității unei dovezi clare că aceste substanțe afectează capacitatea fizică și psihică a șoferului. Practica anterioară a fost divizată între două interpretări: una care susținea că prezența substanțelor în organism este suficientă pentru a considera că șoferul se află sub influența lor (așa cum susțineau unele decizii penale), și alta care cerea dovada efectivă a afectării capacității de a conduce.

Argumentele Deciziei

Necesitatea dovedirii influenței substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce

Una dintre cele mai importante lămuriri ale ÎCCJ este că, pentru a se reține infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, nu este suficient să se stabilească doar prezența acestora în sângele șoferului, ci trebuie demonstrat că substanțele respective afectează efectiv capacitatea de a conduce. Aceasta este o precizare importantă, deoarece substanțele psihoactive pot rămâne în organism pentru o perioadă lungă, fără a afecta în mod direct și imediat comportamentul sau percepția unei persoane.

Faptul că substanțele psihoactive pot rămâne în organism pentru o perioadă lungă

Un argument solid în susținerea acestei decizii este legat de persistenta substanțelor psihoactive în organism, care poate dura zile, săptămâni sau chiar luni după consum. În acest context, persoanele care au consumat substanțe psihoactive cu mult înainte de a fi implicate într-un incident de trafic pot fi, din punct de vedere tehnic, pozitive la testele de sânge, însă nu se află efectiv sub influența acestora la momentul comiterii infracțiunii. Astfel, instanțele trebuie să aibă în vedere nu doar prezența substanțelor în sânge, dar și starea fizică și psihică a șoferului la momentul conducerii vehiculului.

Aplicarea corectă a legii

Decizia ÎCCJ subliniază intenția legiuitorului de a proteja siguranța circulației pe drumurile publice. Prin incriminarea conducătorilor de vehicule sub influența substanțelor psihoactive, legiuitorul urmărește prevenirea unor pericole reale și imediate, nu doar a unui pericol presupus din cauza consumului anterior de substanțe. De aceea, este crucial ca instanțele să aprecieze efectele concrete ale substanțelor asupra capacității de a conduce, nu doar prezența acestora în organism.

Posibile implicații ale deciziei

Această decizie are implicații semnificative asupra modului în care se vor soluționa cazurile penale ce vizează infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Pentru a demonstra că șoferul se afla într-o stare modificată din cauza consumului de substanțe, va fi necesar să se administreze expertize medico-legale care să ateste în mod clar că capacitatea de a conduce a fost afectată.

Mai mult, decizia va putea influența și cazurile celor care urmează tratamente medicamentoase care pot avea efecte psihoactive. În aceste cazuri, instanțele vor trebui să facă distincția între persoanele aflate sub tratament medical și cele care consumă substanțe cu intenția de a afecta starea lor fizică și psihică. De asemenea, este necesar un cadru legislativ clar care să reglementeze astfel de situații.

Concluzie

Decizia nr. 25 din 27 ianuarie 2025 reprezintă un pas important în clarificarea aplicării legislației penale referitoare la conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Instanțele vor trebui să își suplimenteze probatoriul cu expertize medico-legale care să stabilească efectele efective ale substanțelor asupra capacității de a conduce, contribuind astfel la o aplicare mai corectă și echitabilă a legii. Totodată, acest caz subliniază importanța evaluării detaliate și nuanțate a circumstanțelor în fiecare caz, pentru a evita condamnările injuste.

Mircea OLTEANU

Despre autor