“Dementa nu este o partenormală a procesului de îmbătrânire! – Discutădespreaceastacu medicultău!”

Ziua Internatională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federatiei internationale, Alzheimer Disease International (ADI) si sub patronajul Organizatiei Mondiale a Sănătătii, este marcată în fiecare an pe data de 21 septembrie. Anul acesta, este subliniat aspectul conştientizării rolului esential al identificării factorilor de risc si a semnelor timpurii ale dementei pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a aparitiei acesteia.

Dementa reprezintă o varietate de boli si leziuni care afectează creierul. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de dementă si poate contribui la 60-70% din aceste cazuri.

În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de dementă în întreaga lume si în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi.

Dementa este în prezent a saptea cauză de deces si una dintre cauzele majore de dizabilitate si dependentă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Femeile sunt afectate în mod disproportionat de dementă, atât direct, cât si indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de dementă, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane.

În România, în anul 2022 au fost raportate de către medicii de familie, 7920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie.

În anul 2019, povara economică a dementei la nivel global a fost de 1,3 trilioane de dolari, aproximativ 50% din aceste costuri fiind atribuite îngrijirii oferite de membrii familiei si de prietenii apropiati (calculat la o medie de 5 ore de îngrijire si supraveghere pe zi).

Factorii de risc pentru dementă includ: vârsta (mai frecvent la peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele si simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar si în locuri familiare, pierderea notiunii timpului, dificultăti în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăti în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea gresită a distantelor fată de obiecte.

Dementa are impact fizic, psihologic, social si economic, nu numai pentru persoanele care trăiesc cu dementă, ci si pentru îngrijitorii lor, familii si societate în general. Există adesea o lipsă de constientizare si întelegere a dementei, ceea ce duce la stigmatizare si bariere în calea diagnosticului si îngrijirii.

OMS recunoaste dementa ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătătii a aprobat Planul de actiune global privind răspunsul de sănătate publică la dementă 2017-2025. Acestaoferă un plan cuprinzător de actiune – pentru factorii de decizie, partenerii internationali, regionali si nationali si OMS în următoarele domenii: abordarea dementei ca prioritate de sănătate publică; cresterea gradului de constientizare a dementei si crearea unei societăti care să includă dementa; reducerea riscului de dementă; diagnostic, tratament si îngrijire; sisteme informatice pentru dementă; sprijin pentru îngrijitorii de dementă; precum si cercetare si inovare.

Pentru a facilita monitorizarea planului de actiune global pentru dementă, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru dementă (GDO), un portal de date care adună date de tară privind 35 de indicatori cheie ai dementei din cele sapte domenii strategice ale planului de actiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunostinte GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul dementei, cu scopul de a stimula învătarea reciprocă si schimbul multidirectional între regiuni, tări si indivizi pentru a facilita actiunea la nivel global.

MALADIA ALZHEIMER NU ESTE O PARTE NORMALA A PROCESULUI DE IMBATRANIRE!

DOCUMENT ATAȘAT

• POSTER